Petrolul sub presiunea prețului mic

Producția record din Statele Unite, refuzul OPEC de a mai seta limite de producție și creșterea economică globală sub așteptări au provocat scăderea prețului țițeiului cu peste 70% din iunie 2014, până la minimul de la începutul anului 2016. Este cea mai lungă perioadă de scădere a prețului țițeiului din anii ’70.

La $30, un baril de țiței a ajuns să fie mai ieftin decât o pereche de blugi. Un litru de țiței este acum mai ieftin decât un litru de apă îmbuteliată.

Prețul țițeiului oscilează puternic în jurul valorii de $35. Nici băncile, nici companiile petroliere nu știu cât va valora un baril de țiței în 2016.

Estimare final 2015 Estimare actuala
Morgan Stanley $51,9 $37,2
Societe Generale $62,3 $40
JP Morgan $51,5 $31,5
Citigroup $60 $39,5
Credit Suisse $51 $36,3
Goldman Sachs $62 $20-40
Standard Chartered $63 $50
IHS Cera $55,25 $38,49
World Bank $51 $37
EIA $51 $37,52

La nivel mondial, marile companii petroliere au anunțat reduceri masive de investiții de capital, anulând sau amânând proiecte în valoare de peste 380 de miliarde de dolari - aproape dublul PIB-ului României.

Activele companiilor petroliere au fost revizuite în jos ducând la pierderi din deprecieri de miliarde de dolari, noi reduceri de capital și disponibilizări fiind așteptate în 2016.

- 1000 locuri de muncă

Companiile producătoare și de servicii petroliere au anunțat și disponibilizări masive, ca urmare a noului mediu de preț, la nivel mondial pierzându-se peste 250 000 de locuri de muncă în industrie.

Condițiile actuale și necesarul de investiții

Piaţa de ţiţei și gaze onshore este una matură, cu exploatare din peste 400 de zăcăminte, marea majoritate mici și fragmentate, necesitând utilizarea unor tehnologii specializate. România are cel mai mare număr de sonde active din Europa, ceea ce se traduce și în cea mai mică productivitate pe sondă din Europa.

România are aproape o treime din toți angajații din extracția de țiței și gaze din Uniunea Europeană.

Producția suferă de un declin natural de 10%. Gradul de epuizare al rezervelor actuale este de 87%.

Sunt necesare investiții de 1 miliard de euro/an pentru menținerea producției la același nivel. Fără investiții, producția României de țiței se va epuiza în 12 ani, iar cea de gaze naturale în 9 ani.

Impozitarea petrolieră în România

Impozitarea companiilor petroliere
în România se face prin impozitele obișnuite (impozitul pe profit, contribuții sociale și alte taxe obișnuite), la care se adaugă impozitarea specifică

Impozitarea specifică permanentă
e formată din redevențe, impozitul pe construcții și impozitul pe vânzările de țitei – în total încă 9,5% din veniturile companiilor petroliere

Cu tot cu impozitarea temporară, adică impozitele suplimentare pe țiței și gaze introduse în 2013 și prelungite succesiv – se ajunge la impozitare specifică suplimentară de 15% din venituri în 2014

Media Europeană (excluzând zăcământul gigant Groeningen din Olanda) este de 9,3% - comparabil cu impozitarea specifică permanentă din România

Față de țările din UE cu producție pe sondă comparabilă (impozitare specifică medie de 7,5%), media în România este mai mult decât dublă

Impozitarea specifică în țările cu producție pe sondă sub 40 de barili/zi

B - bugetul de stat

Impozitarea petrolieră efectivă în Europa

** Media europeană este calculată fără zăcământul gigant de gaze naturale Groningen, zăcământ suficient de mare să asigure consumul României pentru 110 ani. Dacă se ia în considerare și acesta, media europeană ajunge la 11,5%.

Contribuția asociației la economie

Ce generează 1 miliard de euro investiți în explorarea și producția de țiței și gaze?

Banii se pot duce către*:

*90% din furnizori sunt interni

How it's made

Noi oportunități pot fi accesate prin concesionarea unei noi licențe, sau prin intrarea într-un parteneriat sau a unui proiect existent. Urmează șase etape cheie:

Constă în folosirea undelor sonore pentru crearea unor hărți ale subsolului, pentru identificarea formațiunilor de roci ce pot conține țiței și gaze. Alte tehnici pot folosi gravitație, câmpuri magnetice sau electromagnetice.

Urmărește obținerea de informații suplimentare, inclusiv pe stratul de rocă, sau de mediu în locații potențiale de foraj. Dacă sunt indicii privind prezența hidrocarburilor, iar locațiile sunt viabile din punct de vedere al mediului, se va merge mai departe cu forarea de explorare.

Fazele de prospectare și evaluare a locației pot însemna între 3 și 5 ani de la obținerea unei oportunități până la începerea forajului primei sonde de explorare, dacă se identifică zone promițătoare.

Una sau mai multe sonde de explorare se forează în rocă pentru a determina dacă indiciile anterioare sunt viabile și pentru a aduna mai multe date despre structura geologică.

Dacă se întampină un rezervor de hidrocarburi, sonda este testată pentru viabilitatea producției, caz în care operatorul poate trece la forarea de evaluare.

Dacă nu se întâlnește un rezervor viabil, se pot fora noi sonde dacă rezultatele inițiale indică prezența hidrocarburilor în alte părți din zona concesionată. Sondele nepotrivite pentru dezvoltare ulterioară sunt sigilate sub suprafață și testate înainte de a fi abandonate.

Dacă explorarea confirmă cantități promițătoare de țiței și gaze, se forează mai multe sonde de evaluare pentru a afla mărimea zăcământului și cele mai potrivite metode de producție.

Dacă evaluarea indică un zăcământ comercial, se poate trece la faza de dezvoltare, evaluarea zăcământului se folosește pentru aflarea mărimii zăcământului și a celor mai potrivite metode de producție, pentru a se determina dacă zăcământul este comercial. Evaluarea poate dura câțiva ani și se forează sonde de evaluare pentru structura și mărimea zăcământului. Analiza și testarea sondelor de evaluare oferă informații suplimentare pe structura geologică și pe fluxurile potențiale de hidrocarburi.

Dacă rezultatele sunt promițătoare, explorarea și evaluarea pot ocupa între 4 și 10 ani din ciclul de viață a unui proiect, cu costuri și riscuri ridicate.

După dovedirea viabilității comerciale și tehnice a unui zăcământ, se transmite un plan de dezvoltare către autoritățile relevante pentru aprobare. Înainte de dezvoltare, se achiziționează materialele și serviciile necesare, iar echipamentul este produs și instalat, inclusiv un sistem pentru transportarea țițeiului și gazelor, deoarece sondele orizontale se pot extinde la kilometri întregi depărtare de capul de sondă. După finalizarea forajului de dezvoltare, facilitatea este testată pentru a atinge nivele stabile

În funcție de complexitatea proiectului, faza de dezvoltare poate dura de la un an până la chiar 7 ani

Zăcămintele produc hidrocarburi în multe feluri diferite în funcție de tip, locație, adâncime și condiții de mediu. Producția poate fi conectată direct la o facilitate în situ de tratare, sau poate fi transportată la una apropiată. După intrarea în producție, nivelele de producție cresc până la atingerea vârfului de producție, care se menține pentru o perioadă înainte de intrarea în declin. Nivelele de producție se pot menține prin injectarea de apă sau gaz în zăcământ, sau prin forarea de noi sonde conectate la facilitatea de producție.

Proiectele sunt caracterizate de riscuri ridicate - cu o rata de succes a sondelor între 20-30% - doar una din patru sonde dintr-un perimetru este viabilă -, însă fiecare în parte necesită investiții mari și eforturi tehnice și tehnologice.

Durata totală a unui proiect, de la începutul explorării până la dezvoltarea zăcământului, producţie şi dezafectare a sistemului de producţie, se numeşte ciclu de viaţă. Obtinerea primelor volume comerciale durează în general peste zece ani.

Istoria industriei petroliere în România

România are o istorie de peste 150 de ani în domeniul producţiei de ţiţei şi peste 100 de ani pentru industria producţiei de gaze, cu o serie de premiere.

1857

Prima țară din lume cu o producție de țiței, oficial înregistrată în statisticile internaționale

Producție oficial înregistrată în statisticile internaționale de 275 de tone în 1857. Au urmat Statele Unite ale Americii în 1859, Italia în 1860, Canada în 1862 și Rusia în 1863.

1857

Prima rafinărie din lume

Construcția „fabricii de gaz” de la Ploiești a început în 1856.

1857

București, primul oraș din lume iluminat public cu petrol lampant

1900

România a fost prima țară din lume care a exportat benzină

1904

Prima școală din lume de maiștri sondori

a luat ființă la Câmpina, solicitați încă din 1914 să lucreze în străinătate

1909

ia naștere în mod oficial industria de gaze naturale din România

Sonda 2 Sărmășel, destinată inițial extragerii sărurilor de potasiu, a accesat unul dintre cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale ale lumii din acea perioadă. Forarea Sondei 1 Sărmășel fusese oprită în urma întâmpinării unei pungi de gaz cu o presiune ridicată, considerat inițial o acumulare locală.

1914

Producția de țiței va crește la 250.000 tone în anul 1900 și va ajunge la 1.783.947 tone în anul 1914

1937

România deținea locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol

Cu rezerve estimate de 95.000.000 tone însemnând 5,4% din rezervele mondiale, România se situa dupa URSS, USA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze

1958

Romania devine prima țară exportatoare de gaze naturale din Europa

Printr-un acord interguvernamental semnat cu Ungaria, România începe exporturile de gaze naturale către Ungaria. În prezent, se lucrează la finalizarea interconectărilor cu flux bi-direcțional a sistemului național de transport de gaze naturale cu cele din Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova.

1977

Producția de țiței atinge maximul istoric

Producția s-a situat la nivele maxime în anii ’70, atingând vârful de 14.650.000 tone în 1977.

1979

încep importurile de gaze naturale din URSS

În anul ce urmează se sistează exportul gazelor naturale către Ungaria, pe fondul creșterii consumului intern de gaz, a depletării zăcămintelor și a clauzelor contractului de import din URSS ce interzic exportul gazelor rusești.

1986

producția de gaze naturale înregistrează vârful istoric de 36 miliarde m3

1986-2004

producția de hidrocarburi suferă un declin puternic pe seama lipsei investițiilor

2013

producția se stabilizează datorită investițiilor masive

Prezent

Romania este a treia cea mai puțin dependentă energetic țară din Uniunea Europeană

Comisia Europeană a calculat dependența energetică totală a României la 17%, în vreme ce Uniunea Europeană a fost nevoită să importe peste jumătate din energia consumată. Doar Estonia și Danemarca au o dependență energetică mai mică decât a României.

În ce privește hidrocarburile, România asigură din producție proprie 40% din necesarul de țiței, comparat cu doar 10% la nivelul Uniunii Europene, dar și 90% din necesarul de gaze naturale, față de 35% la nivelul Uniunii Europene.

Utilizări neașteptate ale petrolului

Vezi cum ar arăta lumea fără petrol

onoff

Chiar dacă țițeiul și gazele (numite împreună petrol) sunt asociate cu transportul și energia, suntem înconjurați de mii de obiecte derivate din aceste resurse.

Cam jumătate dintr-un baril de țiței se transformă în CARBURANT, restul este procesat într-o serie de compuși chimici ce își găsesc drumul în diverse produse de uz zilnic.


Multe din substanțele ce fac produsele de curățenie eficiente sunt derivate din petrol" computer

Principala sursa de plastic, petrolul intră intr-o formă sau alta în majoritatea produselor din jurul nostru, de la mingi la carcasele computerelor

Substanțele din petrol ajută și la hrănirea planetei, fiind principalul ingredient în producerea îngrășămintelor

Fibrele sintetice din petrol nu se folosesc doar la haine mai accesibile și mai durabile, dar și în perdele, canapele, covoare

Multe medicamente moderne folosesc derivate din benzen, un produs petrolier. Aspirina, derivată din acid acetilsalicilic, se poate considera un produs petrolier. Lentilele de contact au ajuns să fie confortabile datorită polimerilor sintetici din petrol ce le fac moi și maleabile.

Nailonul care compune corzile de chitară (sau colanții pentru dame) este tot un produs al petrolului

Petrolul dă substanțele necesare dizolvării maselor uleioase în mase apoase Ceea ce face derivatele petrolului ideale pentru înfrumusețare. Parfumuri, antiperspirante, farduri, toate ajung să contina derivate din petrol.

Până și șoselele pe care circulăm sunt tot datorită petrolului, fiind principalul responsabil pentru asfalt. Chiar dacă produsele din jur nu sunt fabricate din derivate din petrol, nu sunt alimentate cu energie electrică din petrol, șansele sunt ca mașinăriile care le-au fabricat tot să fi folosit produse din petrol, sub forma lubrifianților.

Pasta de dinți se colorează adesea cu vopsele derivate din petrol.